Notiuni de baza in fotografia alb negru (1|2)

[ Traducere după textul lui Steven Berkowitz, traducerea şi imaginile sunt realizate de Nedelcu Andra şi Drăgan Radu ]

Lumina şi vedere

Lumina

Sunt doua teorii generale care descriu natura luminii. Una cataloghează lumina drept unda iar cealaltă drept particula. Ambele teorii sunt dovedite corecte din punct de vedere ştiinţific dar cu toate acestea sunt mutual exclusive. Lucrurile sunt fie unde sau particule, fie energie sau materie. Nu pot fi ambele! Fizicieni numesc aceasta dualitatea unda/particula a luminii. Aceasta este una dintre dilemele fundamentale ale fizicii moderne. In ceea ce priveşte fotografia este mult mai convenabil sa consideram lumina ca particule numite fotoni.

Reflectivitatea

Ce vezi? Tu nu vezi lucruri. Cel puţin nu direct.  Exceptînd sursele de lumina, cea ce vezi este lumina reflectata de pe suprafaţa lucrurilor. Îţi aduci aminte cînd ţi-au spus în clasa a III-a ca tu nu vezi cu adevărat luna, vezi reflexia soarelui de pe suprafața acesteia. Chiar le place sa iţi distrugă credinţele în clasa a III-a, nu e asa?

  • Luminescenta (Luminance) | Este un termen important în acest caz. Este cantitatea de lumina reflectata. Aceasta este cel mai adesea numita luminozitate. Cu cat un obiect este mai deschis la culoare cu atît numărul de fotoni reflectați de pe suprafaţa acestuia este mai mare. Un tricou negru este închis la culoare pentru ca absoarbe majoritatea fotonilor care ii lovesc suprafaţa. Dimpotrivă un tricou alb reflecta majoritatea fotonilor care îl lovesc. Asa se explica faptul ca îmbrăcămintea de culoare închisa se va încălzi mai tare decît cea deschisa la culoare.

  • Crominanţă (Chrominance) este un alt aspect major al luminii. Este frecventa luminii reflectate. Aceasta este de cele mai multe ori numita culoarea unui obiect.  Numărul de culori perceput de ochiul uman poarta denumirea de spectrul vizibil. Îţi aduci aminte în clasa a III-a cînd ţi-au spus ca lumina alba nu este cu adevărat alba, ci o combinaţie a tuturor culorilor?  Lumina alba sigur arata alba pentru mine. tricoul tău rosu reflecta capătul rosu al spectrului în timp ce absoarbe majoritatea celorlalte frecvente, iar tricoul tău albastru reflecta frecventele albastre în timp ce le absoarbe pe celelalte. Combinînd crominanta şi luminescenta obţii albastru deschis/închis etc. Un obiect poate sa reflecte o mare parte din fotonii albaştrii sau doar un număr mic. Cu filmele alb negru luminescenta este factorul major care determina modul în care lucrurile vor fi captate. Un mar de culoare rosu deschis si o para culoare verde deschis vor arata mai similar pe un film alb negru decît o vor face un mar rosu deschis şi un mar rosu închis.

Spectrul vizibil

  • Spectrul de lumina de lumina care este vizibil ochiului uman este de fapt doar o foarte mica parte din spectrul electro magnetic al energiei. Acest spectru se extinde de la raze gama  în partea inferioara pana la raze X – lumina ultra violet (uv) şi infraroşu (ir), căldura, radar, televiziune şi unde radio inferioare în partea superioara. Ochi noştri percep frecvente intre aproximativ 400nm-700nm. Cea mai scurta raza gama (frecvente înalte) au aproximativ 10nm în timp ce cele mai lungi (frecventa joasa) unde radio au 13 km. Ca sa sa facem o analogie muzicala spectrul de lumina vizibil are mai puţin de 1 octava de frecventa în timp ce auzitul uman este de aproximativ 10 octave, de la 20hz pana la 20.000 hz. Spectrul electro magnetic este de 30 de octave. Este de precizat faptul ca exista animale care vad şi aud în registre diferite de cele ale oamenilor.

Camera şi ochiul

Indicii cu privire la existenta aparatelor foto dateaza inca de pe vremea lui Aristotel, acum 2500 de ani. Daca aceasta nu corespunde conceptului dumneavoastra de aparat foto, probabil este momentul sa aflati ce este cu adevarat un aparat foto. In esenta este o cutie care capteaza lumina. Mai exact este un dispozitiv care poate crea o imagine cu ajutorul luminii.

  • Pinholes (gaura)  sunt folosite în cele mai simple aparate foto pentru a focaliza lumina. De fapt sunt 3 elemente esenţiale: o gaura, materialul în care este făcută respectiva gaura şi o suprafaţă de proiecţie. In general, lumina este reflectata în toate direcţiile. Găurica permite doar luminii care vin direct către ea, în linie dreapta de la ori ce obiect către gaura, sa pătrundă înauntru. Materialul care înconjoară gaura are rolul de bariera care blochează toate celelalte raze de lumina. Suprafaţa (alba de proiecţie) este locul unde imaginea este formata.
  • Dand o găurica printr-un perete al unei camere mici se poate construii o camera obscura (stenopa). Lumina patrunde prin gaura si proiectează pe peretele opus o imagine cu capul în jos şi de la stînga la dreapta a cea ce se afla în afara camerei. O bucata de hartie poate fii lipita pe perete si un desen poate fii realizat prin trasarea conturului imaginii proiectate. Dealungul secolelor numeroase desene foarte exacte si minutioase au fost facute in acesta maniera. In timp camera a fost redusa la o cutie portabila si a devenit o unealta folosita in mod fregvent de catre artisti.
  • Lentilele au fost realizate in secolul al XV cand au fost descoperit faptul ca bucati de sticla curbata ar putea sa modifice (a indoii) traiectoria luminii. Aceasta a fost principala imbunatatire adusa unui dispozitiv format dintr-o gaurica (pinhole) Pentru a obtine imagini foarte clare (cu un pinhole) diametrul gaurii trebuie sa fie foarte mic. Acest lucru determina o reducere semnificativa a cantitatii de lumina care patrunde in aparat obtinanduse astfel imagini intunecate. Lentilele schimband traiectoria luminii permit folosirea gaurilor (diafragme) cu raza mai mare, implicit ralizarea unori imagini indeajuns de clare si luminoase incat sa fie utile. Lentilele de astazi folosesc o diafragma reglabila care ne permit sa schimbam dimensiunea gaurii, controland usor cantitatea de lumina care intra in aparat.

Vederea Umana

  • Cornea este suprafaţa exterioara a ochiului care se comporta ca o lentila şi ne ajuta sa concentram lumina care pătrunde în ochi. Pupila este “gaura” formata de către iris care se comporta ca o diafragma reglabila capabila de a controla cantitatea de lumina care pătrunde în ochi. In spatele acestea exista o deschidere care are capacitatea sa îşi modifice dimensiunea si de asemenea focalizeaza lumina care intra in ochi, directionandui traiectoria. Interiorul globului ocular este el însuşi o camera obscura, iar retina este peretele diametral opus care este folost ca suprafaţa de proiecţie a imaginii. Conurile şi bastonasele retinei au diferite functii. Conurile din centru sunt mult mai sensibile la crominanta fiind responsabile pentru claritatea imaginilor perceptue de noi. Bastonasele din jurul conurilor sunt mult mai sensibile la luminescenta si pot vedea bine, chiar daca mai putin clar, la lumina mai slaba.
  • Formarea imaginii este punctul in care fiziologia umana difera de fotografie. In loc sa produca imagini fixe ca obiecte fizice, nervul optic transforma imaginile dinamice create pe retina in impulsuri electreice care ajung la creier unde sunt evaluate, înmagazinate şi puse în aplicare. Transmiterea electrica a imaginilor codificate care se schimba in timp suna asemeni terminologiei video, Nu este asa? Înmagazinarea acestori imagini si evaluarea lor succesiva ne introduce in zona computerelor. Este doar acţiunea bazata pe impresiile in urma acestor imagini care separa omul de tehnologie. Vrem noi sa discutam despre dezvoltatea inteligentei artificiale in laboratoarele noastre de informatica ale universitatilor noastre încă?

Filmul si procesul fotografic Filmul

  • Compoztie –
  1. Strat protector , protejează emulsia fina de gelatina
  2. Emulsia, un strat de gelatina care conţine cristale fotosensibile
  3. Baza de acetat
  4. Suport de plastic pe care se pune emulsia
  5. Strat antihalou, previne reflexie de pe spatele aparatului foto.
  • Cristale fotosensibile
  1. Halogenura de argint, in general cristale de Bromura de argint
  2. Ioni de argint, incarcati pozitiv carora le lipseste un electron
  3. Ioni de bromura, incarcati negativ care au un electron in plus
  4. Ioni de argint liber, nu sunt conectati la ioni de bromura
  5. Impuritati, ajuta formarea legaturilor de argint liber si electroni

Procesul

  • Imagine Latenta
  1. Fotoni care lovesc filmul, eliberand electronii din ionii de bromura
  2. Electroni se alipesc ionilor de argint liber si cu impuritatile
  3. Aceasta formeaza un conglomerat care v-a deveni vizibil cand filmul este developat
  • Developarea

  1. Argintul metalic este conglomerat in timp in jurul imaginii latente
  2. Fixarea cu Tiosufit de sodiu îndepărtează halogenurile care nu au fost lovite de lumina

Revesia imagini (dia)

  • Lumea reala | Materialele care reflecta lumina depind de structura lor
  • Negativul | O colecţie de granule de argint pe un suport transparent, mai dens acolo unde este expus de fotoni, mai puţin dens acolo unde au fost mai puţin fotoni. Formând o imagine mai luminoasa acolo unde nu exista lumina şi mai întunecata acolo unde exista lumina
  • Pozitivul | O colecţie de granule de argint pe un suport alb opac, aceiaşi compoziţie argentica ca şi în cazul filmului, lumina într-un aparat de mărire este proiectata prin negativ, negativul se comporta asemenea unei măşti care permite pătrunderea unei cantităţi de lumina, şi blocarea unei alte parţi în funcţie de densitatea de argint de pe negativ. Emulsia de argint devine închisa acolo unde este lovita de lumina, reveland o imagine care este opusul negativului, respectiv pozitiv. Albul hârtiei se amesteca cu negrul argintului, creiand astfel o paleta larga de tonuri de gri.

Aparatul este în principal o cutie care captează lumina. Aparatul foto modern este vechia camera obscura căreia i-au fost adăugate câteva accesorii noi. Acestea l-au făcut un dispozitiv mult mai uşor de controlat şi mai precis. Cele doua accesorii principale sunt obiectivul care are de a face cu focusul şi exponometrul care are de a face cu calcularea expunerii. Fiecare dintre acestea are zona ei particula de studiu care v-a fii analizata în profunzime în următoarele pagini. Pe termen lung, nu este important ce unelte ai la dispoziţie ci cea ce faci cu ele. Următoarea data când cineva cine la tine şi te întreabă ce fel de aparat foto foloseşti realizează cu ce fel de individ ai de a face. Tipuri de aparat

Componente şi funcţii

1. Exista o gresala in textul initial, foloseste termenul de obturator (shutter) in loc de ghidaj film (film gides). Nici un film nu poate fii apasat pe obturator, din cauza ca obturatorul este o parte in miscare si are taia, deteriora filmul daca ar avea contact direct cu acesta. Sau ar deteriora mecanismul fin al aparatului fiind presat pe acesta.

Advertisements

About this entry