Chaika 3 (half frame)

Chaika  [Чайка] = (rus) Pescarus


Chiar daca pare a fi considerat un Rangefinder tipic, este de fapt un aparat destul de special pentru ca folosesti filmul de 35mm (135) intr-un format numit half-frame, obtinand astfel 72 de fotografii in loc de 36.

Cand Leica a introdus rangefinderul cu film de 35 mm a “rasturnat” cadrul folosit in cinematografie, obtinand astfel o suprafata de doua ori mai mare fata de cadrul folosit de fratii Lumiere (24×18 mm fata de 36×24 mm). La vremea acea formatul de 35 mm era considerat subminiatura, standardul fiind filmul Kodak no.6  (620/120), iar fotografia standard era 58×68 mm 7 cadre pe o rola de film. Asa ca 36 de pozitii sunt substantial mai multe fotografii. Treizeci de ani mai tarziu numarul s-a dublat iarasi odata cu aparitia filmelor cu o rezolutie mult mai mare decat cele de pe vremea fratilor Lumiere. Dar argumentul era de ordin practic: cele mai multe printuri nu depaseau 9×13 cm, iar la acesta marime nu exista diferenta intre un crop de jumate de cadru si un cadru intreg si majoritatea persoanelor vroiau multe fotografii cu ala micu la mare si nu un sharpness uniform si o rezolutie superioara. Insa aparatele deveneau considerabil mai mici, obiective mai mici => mai putine materiale = preturi mai mici de productie, iar rusii nu au fost niciodata cunoscuti pentru costurile mari de productie. In plus, cantitatea necesara de film ca lumea sa fie satisfacuta se reducea la jumatate, fotografia fiind un sport recreativ cu costuri scazute aproape la jumate.

Vorbind despre acest aparat, totul suna aproape idilic. Ar fi trebuit sa fie singurul aparat de pe piata, dar in realitate acesta nu a fost deosebit de popular (sub 2 milioane de exemplare in 9 ani de productie). Chiar daca numeric pare destul de mult cel mai apropiat concurent al acestuia, Smena a fost produs 42 de ani din 1953-1995, iar modelul 8M a fost vandut in peste 21 milioane de exemplare si exista peste 30 de modele din care 10 au fost produse in peste 2 milioane de exemplare fiecare, acestea neincluzand copiile chinezesti ale modelului Smena. Sincer, nu inteleg exact de ce Smena a fost atat de populara fata de Chaika. Multa lume spune ca este vorba de costurile de productie, dar diferenta era de doar 3 ruble (15 fata de 18 pentru Chaika). Nu gasesc nici unde pe internet informatii pentru a putea trage o concluzie.

Eu mi-am cumparat aparatul din piata de vechituri din Cluj (Osser) cu 20 de lei intr-o stare deplorabila, dar l-am reparat foarte usor. Un aparat in stare buna este cam 50 lei, dar sunt greu de gasit pentru ca nu au fost comercializate in Romania aproape deloc. Dar motivul pentru care se afla in colectia mea nu este unul nostalgic, ci unul practic: pot experimenta de doua ori mai mult cu aceeasi cantitate de film. Daca scopul pentru care fotografiati este “experimentul”, nu exista un aparat mai bun decat acesta. Face tot ceea ce face Smena-ul, dar mai ieftin si in plus, lentila este mai luminoasa, f/2.8 si din cauza ca marimea filmului este mai mica, deci distanta focala implicit mai mica, fiind mult mai usor de focalizat, pentru ca rangefindarul nu este asistat. Dar sa nu uit de modul in care filmul arata: este un analog pentru aspectul filmului cinematografic, lipsind doar coloana de sunet.


Chaika 1| Belomo | 1965-1967| 171.000 exemplare

 

Chaika 2 | MMZ | 1967-1972 | 1.250.000 exemplare

Chaika 2m | Belomo | 1972-1974 | 351.000 exemplare

Chaika 3 | Belomo | 1971-1973 |  600.000 exemplare | obiectiv Industar-69 28 mm f/2.8 | Obturator compur  1/30s , 1/60, 1/125, 1/250 |


 




Camera Logo | Urss photo | Soviet camera | Cameraopedia | Antic russian camera | Silyanure | Momin stuff | dragan radu blog | Proiect suntem negativul | Lomo.ro/arhiva |

Advertisements

About this entry