Infrarosu

 

 

 

Am mutat fototutorial la în cadrul tutoriale.fotodex.ro. Tutoriale noi sunt acum la un click distanta.

Mulțumesc pentru înțelegere, Dragan Radu

Înainte sa vorbim despre infraroşu trebuie sa vorbim despre lumina.

Se împarte grosier in 3 zone in functie de lungimea de unda. Daca calculul luminii in NM va pare foarte abstract, ganditi-va la notiunea corepondenta de temperatura de culoare (WB) pe care toata lumea o foloseste la aparatele foto.

× UV (ultraviolet 10-350 nm) | Lumina UV este destul de ciudata. Când se vorbeşte despre UV, majoritatea se limitează la neoanele Blacklight din discoteci si cele din solar. Acelea sunt UV, dar in zona de spectru superior, zonele mai joase sunt mult mai interesante, carnea si oasele structurilor vii reflectand in mod diferit lumina, iar coborând in spectru începem sa vedem lucruri asemănătoare razelor X. Lumina UV este foarte periculoasa si este direct legata de cancerul de piele. Expunerea directa a ochiului la spectre joase UV produce orbire. Riscul este invers proportional cu lungimea de unda. Cea mai mare sursa de UV este soarele, dar oxigenul are tendinţa de a acţiona ca un filtru UV. De acea, la munte este important sa aveţi un filtru UV pe obiectiv, dar protecţia la altitudini mari nu este doar de domeniul fotografic sintagma. „Bronzul de munte este mai puternic decât bronzul de mare” este adevărata, daca nu vitala pentru alpinişti. Melanina este eliberata pentru a acţiona pe post de filtru brun închis care protejează pielea de razele UV care o deteriorează. Alte surse puternice de UV sunt lămpile de sudura, dar cele mai puternice surse de UV sunt neoanele pentru sterilizarea cabinetelor medicale. Ele furnizează lumina in jurul valorii 100 nm si sunt destul de puternice pentru a ucide in 20-30 min ori ce fel de microorganism si daca va uitaţi direct la acel neon şansele sunt de 50% sa orbiţi, iar 50% sa ramaneti cu leziuni tot restul vieţii. Orice fel de proces chimic care implica lumina are la baza radiatia UV: fotogravura, procesele de oxidare, fotografia, etc. Sărurile de argint au tendinţa foarte proasta de a fi mai fotosensibile in zona de UV si de acea filmele fotografice vechi (pre 1950, preferabil folosind un obiectiv din aceeaşi perioada) au tendinţa de a captura foarte mult din perspectiva atmosferica. Acest lucru se observa in peisaje. Chiar daca diafragma este destul de închisa pentru o profunzime de câmp suficienta, apare un blur albăstriu la peste 30 m . Acest lucru se datorează oxigenului care absoarbe radiatiile UV si exact ca si un filtru, culoarea acestuia este direct proporţionala cu grosimea acestuia. Cerul este albastru exact din aceasta cauza, pătura de oxigen fiind destul de mare încât sa creeze un albastru intens. Filtrele de polarizare sunt iarăşi foarte eficiente in a stopa o mare parte din lumina UV, pentru ca majoritatea obiectelor nu reflecta radiatiile UV, dar in acest caz problema este ceva mai complexa.

× Vizibil (350-680nm) | Lumina vizibila este mediocra, are puţin UV jos si puţin infraroşu sus. Se numeşte vizibila pentru ca omul vede cam in aceasta zona. Eu de exemplu, vad mai puţin spre roşu si mai mult spre albastru, dar sunt in limitele normale pentru un bărbat. Femeile vad mai mult spre roşu si mai puţin spre albastru. Probabil de acolo si stereotipicul femeie=roz / bărbat=albastru. Nimeni nu are un răspuns clar de ce, mai precis pentru ce vedem in acest fel. Cel mai plauzibil pare a fi un rest al evoluţiei ca si ultima bucăţica din coccis care demonstreaza ca nu doar iepuroaicele playboy au codita.

Daca sunteţi curioşi ce înseamnă vizibil pentru voi mergeţi la un oftamolog si o sa va facă testul cu numere formate din bile colorate. Lumina de 5400 K testul se repeta de 3 ori cu 100 de planşe (daca ţin minte bine). Era destul de scump când mi l-am făcut eu si nu am motive sa cred ca s-a ieftinit, dar ţin minte ca am găsit o singura persoana care ştia sa facă acest test care in realitate nu este nimic mai mult decât o versiune mai lunga a testului pentru daltonism.

Ce înseamnă vizibil pentru noi nu înseamnă vizibil pentru toate animalele. Erbivorele au tendinţa sa vadă spre infraroşu si carnivorele spre UV, iar insectele vad exclusiv infraroşu, toate aceste hiperspecializari aparand pentru a facilita accesul la hrana. Astfel, erbivorele pot găsi iarba proaspăta, iar carnivorele animalul proaspăt.

× Infraroşu (IR 680-1000nm) | Lumina IR are foarte multe intruchipari si utilizari asa ca o sa incep prin a le explica pe cele mai generale.

Night vizion| multa lume confunda infraroşu cu night-vizion. Vederea pe timp de noapte a camerelor video (cu mici excepţii) este intre 680-720 nm si toate aparatele foto/video folosesc aceasta frecventa doar ca aparatele cu Night vizion au leduri ascunse deasupra microfonului in spatele unui plastic semănător celui de la telecomanda. Aşa ca lumina infraroşu nu exista noaptea, ea fiind generata de nişte leduri si reflectata de suprafeţele fotografiate. Aşa ca multa lume este indusa in eroare si crede ca lumina infraroşu este ceva magic care apare din neant. Lumina infraroşu este folosita in foarte multe aplicaţii industriale din cauza ca nu exista foarte multa lumina infraroşu in mod normal ca sa creeze interferente. De la telecomanda sau declanşatorul blitzurilor pana la senzori de mişcare, lumina infraroşu este foarte răspândita.

X-Ray IR | sau cum sa vezi prin hainele domnişoarelor |Problema de logica apare in momentul in care realizezi ca razele X sunt la sub 1 nm chiar mai jos decât ultravioletele, iar teritoriul infraroşu trece de 720 nm. Înafara de asta, tot ceea ce se spune este adevărat si poţi sa vezi prin hainele domnişoarelor cu un telefon mobil si un filtru infraroşu sau cu o bucata din sticla de balsam cocolino pentru haine negre. Doar trebuie sa pui filtrul (bucata de ambalaj, negru după caz) in fata aparatul foto si polimerii subţiri devin transparenti. Cu cat lungimea de unda creste, cu atât plasticurile sunt mai transparente. Si chiloţeii de baie sunt făcuţi din plasticuri subţiri, aşa ca daca imaginaţia nu este îndestulătoare, ştiinţa va oferă o mana perversa. Mergand catre o nota mai serioasa, puteti observa ca acest efect este foarte puternic chiar si in cazul plasticurilor groase, stopul masinii din imaginea de sus fiind complet transparent, dar si multe alte obiecte de plastic devin transparente, in special la 930 nm, inclusiv obiecte negre, cum ar fi sacii de gunoi.

[NU INCURAJEZ IN NICIUN FEL INVADAREA INTIMITATII NICI UNEI PERSOANE, FOLOSIREA  ACESTOR TEHNICI PUTAND REZULTA IN INFRACTIUNI GRAVE, TOATE CELE SCRISE MAI SUS SUNT MENITE PENTRU A INTELEGE ZONA SPECTRALA SUPERIOARA A LUMINII, NU PENTRU A FI UN PERVES CARE SE UITA DUPA DOMNISOARE CU TELEFONUL]

Termal| Imaginile termale sunt imagini infraroşu, fiecare sursa de căldura emitand radiaţie infraroşu, dar la o lungime de unda foarte înalta de 1200-1600 nm, iar senzorii aparatelor foto accepta in medie lungimi de unda pana la maxim 1000 nm, aşa ca nu putem folosi aparate foto „normale” pentru a vedea imagini termale. Este nevoie de senzori construiţi special si de aceea aparatele foto termale sunt atât de scumpe si au o rezoluţie atât de proasta. Cu toate acestea, caloriferele, ciocanele de lipit si alte obiecte metalice isi schimba culoarea in spectrul infraroşu (720 nm) când sunt calde, chiar devenind surse de lumina IR, dar nu foarte puternice.


Fotografia in Infraroşu.

Aparatele foto de consum sunt făcute sa lucreze aproximativ cu lungimile de unda intre (350-680 nm), aşa ca nu sunt o alegere foarte buna pentru fotografia infraroşu, dar este posibil sa fie folosite nemodificate, doar ca timpul de expunere in plina zi este 30s f/5.6 ISo 1600.

Pentru a avea timpi de expunere scurţi, aparatele trebuie modificate prin înlocuirea filtrului low – pass, care este in fata senzorului. Chestia aia pe care se pune praf de fapt nu este senzorul, ci filtrul de protecţie. Teoretic, oricine poate face acest tip de modificare, cu condiţia sa dispună de doua şurubelniţe pentru electronica si filtrul corespunzător. Procesul fiind foarte îndelungat (circa 5-6 ore), iar eşecul însemnând distrugerea completa/parţiala a aparatului, recomand sa apelaţi la cineva care face in mod constant aşa ceva. In Romania cunosc o singura persoana care face astfel de conversii si imi este un fost coleg de la Universitate de arta Mihai C. (contact la finalul paginii), asa ca am decis sa ii încredinţez sarcina.

Modificările sunt de doua tipuri: Pure IR si Astro (adica tot spectrul cu ajutorul unui filtru transparent)

Pure IR Implica înlocuirea filtrului low – pass cu un filtru IR (680 extended color/720 color /980 black and white) si toata lumea pe care o stiu ca si-a modificat aparatul in aceasta maniera, a făcut-o pe un aparat de back-up (sau unul scos din uz), pentru ca aparatul nu mai poate fi folosit pentru altceva decat pentru fotografie infraroşu. Si oricat de mult iubeşti fotografia IR, nu poţi nega ca ai creat un „ponei care ştie un singur truc”. Avantajul este ca nu trebuie sa foloseşti un filtru infraroşu in fata obiectivului, pentru ca filtrul infraroşu fiind complet opac, este imposibil sa iţi compui imaginea cu el in fata obiectivului. Chiar daca foloseşti un filtru cokin (pătrat), procesul este destul de neergonomic. Aşa ca daca doriţi doar fotografie infraroşu, cea mai buna alegere este aceasta.

Astro. Nu este o modificare specific IR, ci o modificare care permite întregului spectru sa fie folosit de la UV la infraroşu si punând filtre in fata obiectivului (sau in spate după caz) se pot selecta spectrele dorite. Eu am ales acest tip de modificare pentru ca experimentez ceva mai mult decât îmi permite prima modificare si pentru ca este mult mai ieftina decât prima. Dezavantajul este ca trebuie sa încadrez, după care sa pun filtrul si sa repet procesul de fiecare data când fac o fotografie.

Multa lume nu considera 680 nm ca fiind infraroşu pentru ca este in realitate portocaliu, dar combinaţia de lumina infraroşu si lumina portocalie da cele mai spectaculoase rezultate, iar fotografia infraroşu se bazează pe rezultate spetaculoase, nu pe exactitatea cartografiei din care a aparut initial fotografia infraroşu.

Digital nemodificat-modificat cu filtru transparent

Pentru a fotografia in infraroşu ai nevoie de cativa paşi in plus fata de modul normal, iar ca echipament ai nevoie de un filtru IR si un aparat foto digital.

  1. Faceţi balansul de alb pe ceva verde pentru 720 nm sau pe beton pentru 680 nm
  2. Aparatul trebuie aşezat pe trepied încadrat in mod normal.
  3. Aşezaţi filtrul in fata aparatului
  4. Faceţi câteva expuneri de proba (cei care nu au modificat aparatul in timpul zilei, puteţi începe cu 10s f/4 iso 1600, iar cei care au aparatul modificat, timpii sunt cu doua trepte subexpuse, dar depinde foarte tare de la aparat la aparat).
  5. (in cazul imaginilor color) Imaginile obţinute nu seamănă cu nimic din realitate, aşa ca multa lume le modifica in photoshop, reversand canalul roşu cu cel albastru. >Channel mixer> red> red de la 100%  la 0, iar blue de la 0 la 100%>blue> blue de la 100% la 0% iar red de la 0% la 100%
  6. După care in <image levels> trageţi punctul de alb si punctul de negru la începutul, respectiv sfârşitul curbei

In cazul fotografiei pe film infraroşu, punctul  1,5,6 nu se aplica, dar filmul trebuie introdus/scos/procesat la întuneric total pentru ca este sensibil la ori ce fel de sursa de lumina, chiar daca pare a fi indirecta.

Fiecare film infraroşu arata dramatic diferit din cauza ca sunt filme ultraspecializat create pentru nevoi diferite, dar in general vorbim de fotografie aeriana sau agricola (gradul de uscare al culturilor).

In cazul aparatelor care au filtrul IR in fata senzorului, pasul 3 dispare, dar in rest nu exista diferenţe.


Mare parte din studiul pentru acest articol l-am facut cu Mihai C. iar modificarea aparatului a fost facuta exclusiv de el. Contra cost poate modifica orice fel de aparat, contactul lui este: 0741133555

Advertisements

About this entry